Acest strigăt sfâșietor în miez de noapte nu este un capriciu sau o reprezentație de teatru, ci vocea unui instinct străvechi împotriva căruia pisica domestică nu are aproape nicio apărare.
În timpul estrului, care poate dura până la 21 de zile, corpul animalului este la mila unor hormoni puternici, mai presus de toate estrogen, dictându-i literalmente comportamentul, relatează un corespondent .
Țipătul, rostogolirea pe podea, posturile caracteristice – aceasta nu este o încercare de a enerva stăpânul, ci un semnal de apel disperat, pe care pisica nu îl poate reduce la tăcere prin forța voinței. Fiziologia pisicii este specială: ovulația este indusă, adică ovulul este eliberat doar ca răspuns la actul sexual.
Natura, interesată de continuarea speciei, a făcut ca femela să fie cât mai activă și mai „zgomotoasă” în căutarea unui partener pentru a garanta împerecherea. Într-un apartament urban, acest mecanism puternic se transformă într-un ciclu nesfârșit de chinuri pentru animal și un test pentru nervii proprietarilor.
Căldura frecventă, în special la animalele care trăiesc în mod constant sub lumină artificială, nu este o normă, ci o presiune serioasă asupra organismului, amenințând cu epuizarea, disfuncționalitățile hormonale și dezvoltarea bolilor sistemului reproducător. Mitul conform căruia o pisică „trebuie să nască cel puțin o dată pentru a fi sănătoasă” nu are nicio bază științifică și nu face decât să agraveze problema, adăugând la stresul căldurii stresul sarcinii, al nașterii și al alăptării.
Metodele populare de calmare precum apa rece sau izolarea într-o cameră întunecată nu sunt doar inutile, ci și crude, deoarece sporesc panica și sentimentul de disperare la un animal aflat deja într-o stare de tensiune nervoasă ridicată. Pedeapsa în această perioadă este absolut inadmisibilă – pisica nu își poate controla comportamentul din punct de vedere fiziologic.
O soluție temporară poate fi oferită de contraceptivele hormonale care întrerup sau schimbă căldurile, dar utilizarea lor este o sabie cu două tăișuri. Utilizarea prelungită și necontrolată a acestor medicamente este plină de efecte secundare grave, iar problema reapare imediat ce tratamentul se încheie.
Acesta nu este un tratament, ci o amânare, care, în plus, poate avea un impact negativ asupra sănătății. Singura soluție radicală, sigură și umană recomandată de medicii veterinari pentru animalele care nu sunt implicate în reproducerea planificată este sterilizarea (ovariohisterectomie).
Această operație elimină o dată pentru totdeauna sursa furtunilor hormonale, anulând nu numai simptomele căldurilor, ci și riscurile bolilor asociate. Alegerea în favoarea sterilizării nu este de a priva pisica de „bucuria maternității”, ci de a o elibera de dictaturile instinctului, care și-a pierdut sensul biologic în condițiile urbane moderne.
Aceasta este o șansă pentru animal de a trăi o viață calmă, sănătoasă și previzibilă, în care toate țipetele vor fi doar de la emoția jocului, și nu de la o presiune internă insuportabilă.
Înțelegerea adevăratelor cauze ale „concertelor” nocturne schimbă viziunea de la enervare la simpatie. O pisică în călduri nu este o isterică dăunătoare, ci un ostatic al propriei biologii, iar sarcina noastră ca proprietari responsabili este să o ajutăm să iasă din această captivitate în cel mai sigur mod posibil.
Citește și
- Ce se întâmplă dacă tratezi stresul pisicii cu pastile: o greșeală care agravează problema
- Ce muzică îi place pisicii tale: paradoxul melodiilor liniștitoare pentru urechea non-umană
